Linia AVIASAN: (22) 25 07 09

 

    Serviciul republican AVIASAN este o subdiviziune structurală şi funcţională a Staţiei municipale Chişinău de Asistenţă Medicală Urgentă (AMU), care asigură asistenţă medicală de urgenţă consultativă, de diagnostic şi tratament prin deplasarea obligatorie a medicilor specialişti consultanţi în unităţile spitaliceşti ale IMSP din teritoriul ţării, transportarea preparatelor biologice şi a aparatajului medical necesar pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă la solicitarea conducerii IMSP raionale, municipale, republicane, furnizarea consulturilor telefonice la solicitarea medicilor specialişti din cadrul IMSP teritoriale. 

Potrivit Ministerului Sănătăţii, noua formulă a serviciului de urgenţă va spori accesul populaţiei la asistenţă medicală de urgenţă, iar tratamentul cazurilor complicate va fi facilitat. „Această schimbare nu poate fi decît în beneficiul pacienţilor, nu implică cheltuieli financiare suplimentare, iar medicul  este cel care va decide ce fel de serviciu are nevoie bolnavul şi respectiv se va interveni”, a spus Rodica Scutelnic, şef al Direcţiei Asistenţă Medicală Spitalicească şi Urgentă din cadrul Ministerului Sănătăţii.

La acest capitol puteţi găsi sinteza informativă a deplasărilor internaţionale ale colaboratorilor IMSP Institutul Mamei şi Copilului; modul de implementare şi realizare  la nivel naţional a cunoştinţelor acumulate, precum şi eventualele proiecte ale instituţiei cu reprezentanţi din ţară şi exterior. 

  

Seminar de reciclare, 19 – 23 mai, 2014, Kiev Ucraina

Participant medic obstetrician-ginecolog Angela Şveţ 

În perioada 19 – 23 mai, la Kiev, s-au desfăşurat cursurile de reciclare cu tematica „Laparascopie şi Histeroscopie”. Aici participanţii au luat cunoştinţă cu aparatajul chirurgical Karl Shtork, deasemenea au participat la traningul pe mulaje, suturi chirurgicale şi desecţie a ţesutului.

Conform dnei Şveţ, „cursul a fost unul informativ în ceea ce priveşte utilizarea şi utilitatea metodelor Histero-Laparascopie în tratamentul Miomelor uterine”. În acest context, dna medic vine cu propunerea de a implementa la scară largă necesitatea acestor metode şi la noi în ţară în tratamentele ginecologice.

 


Vizita primelor doamne a Poloniei şi Republicii Moldova la IM şi C 


 

Astăzi, 16 mai 2014, ora 16:00, Institutul Mamei şi Copilului a găzduit prima doamnă a Poloniei, Anna Komorowska şi prima doamnă a Moldovei, Margareta Timofti.

Primele doamne au avut o întrevedere cu medicii din instituţia noastră, au vizitat secţiile renovate (secţia de Reanimaresomatică şi Reumatologie) şi au făcut cunoştinţă atît cu proiectele finisate cît şi cu proiectul în derulare cu Polonia.

Institutul Mamei şi Copilului este una din cele trei destinaţii de pe agenda de vizită a celor 3 zile în ţara noastră, 15-16 mai, a primei doamne a Poloniei.

 

Igor Corman şi Ulla Schmidt, discuţie despre un posibil sprijin german pentru Institutul  

       Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, împreună cu vicepreşedinta Bundestagului Germaniei, Ulla Schmidt, vor efectua astăzi, 12 mai 2014, o vizită la Institutul Mamei şi Copilului. Oficialii vor parcurge un scurt traseu pe teritoriul spitalului unde vor face cunoştinţă cu cadrul medical şi li se vor oferi o informaţie generală cu privire la necesitatea modernizării maternităţii şi la campania de colectare de fonduri „Renaşte Moldova”.  

 


Vizita ambasadorului Poloniei la IM şi C 


 

Marţi, 29 aprilie 2014, ambasadorul Poloniei, Excelenţa Sa, Artur Michałski şi consilierul Ioanna Boico, au întreprins o vizită la Institutul Mamei şi Copilului. Întrevederea cu dl director Ştefan Gaţcan a vizat viitoare colaborare şi schimbul de experienţă a medicilor din instituţia noastră cu medicii de la Institutul din Łódź.

    

„Congresul Mondial de radioimagistică”, 5 martie - 8 martie 2014, Viena, Austria

Participant dl director Ştefan Gaţcan 

În cadrul acestui eveniment, au fost enunţate noi abordări în managementul examenului glandei mamare în condiţii de ambulator ca screening şi diagnostic preclinic, participanţii au luat cunoştinţă cu tehnologiilor noi în radioimagistica apelată în timpul sarcinii şi în perioada nou-născutului, îndeosebi la copii născuţi prematuri cu masa de 500 –1500 g.

 

Ca urmare, avînd exemplul ţărilor înalt dezvoltate, este necesar de introdus în mod urgent metodele de screening prenatal ultrasonografic şi biochimic în Institutul Mamei şi Copilului. Deasemenea, ar trebui să fie efectuat, la nivel maxim examenul RMN la copii cu gradul de supravieţuire la peste 75% de copii născuţi prematur. Iar în condiţiile cunsultative pentru femei, care deserveşte 48.000 – 50.000 de femei ginecopate şi gravide, este necesar de introdus metoda de examinare a glandelor mamare de screening şi periclinic.

 

          Realizarea acestor măsuri va fi posibilă doar dacă va fi introdus screening-ul ecografic de expertiză şi testul biochimic în Institutul Mamei şi Copilului şi de organizat examinarea nou-născuţilor prematuri pînă la 1,500g cu examenul RMN în prima lună de viaţă.

 

 


Deplasare la Vilnius, Lituania, 16 – 19 decembrie 2013

Participant dl director Ştefan Gaţcan 


 

Vizita Centrului Perinatal de nivelul III din or.Vilnius, Centrul Perinatal de nivelul II, Facultatea de Medicină a Universităţii, la fel şi Spitalul de Pediatrie din or. Vilnius, a constituit scopul deplasării dlui director general în perioada 16 – 19 decembrie. Deasemenea, au avut loc întruniri şi discuţii de lucru cu D-na Nijole Drazdiene, neonatolog principal; D-na Ingrid Pojauscas, obstetrician principal şi D-na Grazina Drasutiene, director Facultatea de Medicină.

Directorul a precizat faptul că Sistemul Prinatal din Lituania îm ultimii 10-12 ani a fost modernizat totalmente după principiul de regionalizare a Centrelor cu renovarea totală a bazei tehnico-materiale şi dotarea ultramodernă cu utilaj şi echipament medical, la fel şi asigurarea condiţiilor de comfort şi habitat a pacientului.

Aceste modernizări au dus la micşorarea mortalităţii perinatale cu aproximativ 5 ‰, mortalitatea maternă în jur de 3 la 100 mii naşteri, mortalitatea infantilă cu 5 ‰, la fel şi diminuarea morbidităţii şi invalidităţii copiilor până la 5 ani. În acest context, dl Gaţcan este de părere căfortificarea bazei tehnico-materiale a Centrelor  Perinatale de nivelul II şi III,dotarea Centrelor de nivelul II şi III cu utilaj medical şi tehnică medicală de performanţă, precum şi ajustarea Sistemului Perinatal de Urgenţă la standarte europene (minimum 2 maşini de urgenţe perinatale dotate modern şi gestionate de nivelul III), fortificarea sistemului de pregătire continuă profesională în Centrele de simulare din ţară şi peste hotare, vor putea îmbunătăţi situaţia actuală a sistemului perinatal din Republica Moldova.

 

 


A VIII-a Conferinţă Interdisciplinară în domeniul obstetricii, perinatologiei şi neonatologiei cu  genericul “O femeie sănătoasă – un nou-născut sănătos, 15 – 16 noiembrie 2013, Sankt-Petersburg, Rusia


 

Participant dl director Ştefan Gaţcan 

Materialele Conferinţei au conţinut date relevante în domeniul ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului şi propuneri concrete şi strategii din practica medicală a specialiştilor de peste hotare.

„Pentru prima dată am vizitat Centrul perinatal tip-performanţă în sistemul perinatal din Rusia cu concepte noi de abordare a centrelor de nivelul II”. Totodată, a fost semnat contractul de colaborare cu Institutul “Almazov” şi s-a stabilit posibilitatea de schimbului de experinenţă între specialiştii în reanimare neonatală, ceea este un pas important pentru Instituţia noastră.

       Dat fiind faptul că Centrul Perinatal de nivelul III are necesitatea de înzestrare a unei săli de operaţie pentru gravide de tip hibrid, cu aparataj endoscopic pentru intervenţii intrauterine la făt şi alte operaţii extragenitale, „o soluţie ar fi asigurarea unei săli de operaţii, cu un sistem GIRAF care permite intervenţii chirurgicale la nou-născuţi în perioada post-partum (operaţia „Raşkin”, omfalocel, spina bifida”etc.

 

 


Al 9-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Chirurgie Cardiovasculară, 26 – 29 septembrie 2013, Iaşi, România

Participant dl director Ştefan Gaţcan 


 

Evenimentul dat a promovat interdisciplinaritatea şi schimbul de idei dintre cardiologi,cardiologi intervenţionişti, anestezie-terapie intensivă şi ultrasonografie. Programul ştiinţific a fost destul de bogat şi variat cuprinzînd multiple aspecte în domeniul specialităţii noastre, unde au fost prezenţi reprezentanţi de marcă ai comunităţii ştiinţifice atît din România, cît şi din străinătate. 

„SRCCV a reprezentat o oportunitate de exprimare a cunoştinţelor prin prezentarea contribuţiilor ştiinţifice şi ne-a oferit ocazia de a împărtăşi propriile experienţe profesionale, totodată a reprezentat şi un bun prilej de informare asupra noilor produse din domeniu existente pe piaţă în cadrul expoziţieimedicale specializate. A favorizat stabilirea unor legături ce permit continuarea schimbului de idei şi posibilecolaborări fructuoase pe viitor”a declarat dl Ştefan GAŢCAN. 

 

Revenind în ţară, directorul instituţiei noastre este de părere că o astfel de conferinţă este binevenită în Republica Moldova şi că exemplul ţării vecine ar putea fi implementat şi la noi: „Propuncaacest gen de conferinţă să se organizeze şi în Republica Moldova (în special în Soroca)în care să fie implicaţi  medicii din Centrele Perinatale de nivelul II, III, deasemenea să fie organizat uncurs de simulare la un anumit modul pe neonatologie în cadrul acestei conferinţe”.

 

Antibioticele

Este recunoscut faptul că apariţia antibioticelor a reprezentat un mare progres în medicină şi că antibioterapia a modificat substanţial întreaga terapeutică medicală, cu implicaţii în aproape toate specialităţile medicinii.

Dar este antibioticul într-adevar medicamentul minune ce “rezolvă” orice infecţie?

Când, cum şi cît timp trebuie folosite antibioticele?

Există riscuri asociate acestei terapii?

Acestea sunt cîteva întrebări la care ar trebui să putem răspunde oricare dintre noi, sau cel puţin să ne gândim la un răspuns înainte de a ne lăsa pradă tentaţiei de a folosi un antibiotic fără recomandarea medicului specialist.

Un antibiotic poate fi procurat de la farmacie nu doar în baza unei reţete eliberate de medicul curant. Atunci cînd suntem bolnaviajutor de nădejde vine şi de la farmaciile care vînd la liber antibiotice, fără restricţii, chiar dacă, teoretic, nu se dau fără reţetă, sau pe "ochi frumoşi" sau declaraţia solemnă a cumpărătorului, că a mai folosit antibioticul respectiv. Cele mai uzuale probleme pentru care sunt eliberate antibiotice numară gripa sau răceala, infectii la ureche, gît, urinare sau stomatologice.

Astfel, antibioticoterapia este cea mai simplă şi mai des utilizată metodă de tratament la noi.Aşa se face că suntem pe primul loc în Europa la consumul iraţional de antibiotice.

Mituri despre antibiotice

Antibioticele sunt responsabile pentru scaderea infecţiilor. Adevarul este că antibioticele tratează doar infecţiile bacteriene. Cea mai sigură metodă de confirmare a unei infecţii bacteriene este identificarea germenului prin metode de laborator (spre deosebire de virusuri, bacteriile se dezvoltă uşor în culturi şi sunt mult mai uşor de identificat). În plus, prin efectuarea antibiogramei se poate determina sensibilitatea bacteriilor la anumite antibiotice, avînd astfel posibilitatea alegerii terapiei adecvate şi cu şansele cele mai mari de vindecare.

Antibioticele combat raceala şi gripa. De fapt sunt potrivite doar pentru tratarea infecţiilor bacteriene. Cele mai frecvente afecţiuni (răcelile, rinofaringitele, sinuzitele, otitele, bronşitele) sunt cauzate de virusuri şi nu de bacterii! Este bine de ştiut că majoritatea infecţiilor virale, spre deosebire de cele bacteriene, se ameliorează în câteva zile prin tratament simptomatic (antitermice, antitusive, antiinflamatorii). Deoarece atât bacteriile cât şi virusurile produc febră, ar fi indicat ca terapia iniţială să fie limitată doar la medicamente simptomatice concomitent cu urmărirea evoluţiei bolii timp de 1-2 zile, bineînţeles sub supravegherea medicului de familie.
De cele mai multe ori ameliorarea simptomelor produse de infecţia virală coincide cu momentul administrării de antibiotice, de unde şi impresia greşită că tratamentul antibiotic este eficient în orice infecţie.

Antibioticele sunt inofensive. Probabil cel mai periculos mit. Inainte de a începe un tratament cu antibiotice, ce trebuie ţinut minim 3-5 zile, trebuie citit cu mare atenţie prospectul. Aceste medicamente au o listă lunga de efecte secundare şi intră în conflict cu acţiunea altor medicamente administrate.

Problemele cu antibioticele sunt multe şi deloc de neglijat. Chiar dacă antibioticul luat fără indicaţii ne scapă pe moment de dureri, pe termen lung face mai mult rău decît bine.

1. Produc reactii alergicee

Penicilina este unul dintre cele mai frecvent antibiotice prescrise, aproximativ 10 % dintre pacienţii care au urmat tratament antibacterial cu penicilina relateaza o reacţie alergică în timpul administrării. De fapt, majoritatea nu sunt cu adevarat alergici sau alergia s-a pierdut în timp daca nu s-a mai administrat acest antibiotic. Doar circa 20 % din cei real alergici rămîn sensibili la penicilină şi la 10 ani dupa primul episod. Reactiile alergice usoare sau moderate la penicilina apar la 1-5 % dintre alergici, celelalte fiind severe. Reacţiile la penicilină sunt variate: urticaria, angioedemul - umflătura pielii de obicei la nivelul fetei. Senzatia de nod în gît, wheezing-ul - hîrîiala/şuierat în respiratie, tusea şi alte tulburări de respiratie (răguşeala) asemănătoare crizelor de astm. Un istoric cu astfel de simptome este foarte important pentru că pacientul poate prezenta simptome mult mai severe, ca anafilaxia, la o noua administrare a medicamentului. Anafilaxia este o reactie rapida, cu potential fatal, simptomele fiind acelea ale unei reacţii alergice la care se adaugă scăderea tensiunii arteriale, dificultăţi de respiraţie, dureri abdominale, umflătura de limbă sau laringe, diaree sau vărsături şi pierderea conştienţei. Din fericire anafilaxia este rară.

2. Distrug flora intestinala

La fel ca şi pesticidele, antibioticele distrug atît bacteriile "rele", cat şi pe cele "bune". Cele cu un spectru larg de actiune sunt cunoscute pentru această putere. Stomacul şi intestinele sunt afectate în urma administrării medicamentelor, în urma unui tratament îndelungat pot avea carenţe de vitamine, pierderi de minerale prin diaree, inflamaţii are ţesutului, alergii la diverse alimente şi altele.

3. Slabesc imunitatea

Desi ar trebui să ajute raspunsul imunitaţii, în practica acest lucru nu este adevărat. Studiile au arătat că persoanele care au făcut un tratament cu antibiotice au mai multe şanse să sufere din nou de afectiunea care s-a vrut a fi tratată, decît cei care nu au folosit astfel de medicamente pentru tratament. Ele acţonează prin inhibarea unor procese enzimatice ale bacteriilor şi prin schimbarea echilibrului mineral. In urma acestor procese sunt afectate şi celulele normale. Aceasta poate fi o explicaţie de ce antibioticul slăbeste raspunsul imunitar.

4. Favorizeaza apariţia Candida albicans şi infectiilor intestinale

In mod normal ciuperca microscopica (fung) Candida albicans trăieste în pace şi armonie cu flora din intestine sau din altă parte a organismului. Prin administrarea unui antibiotic toate lucrurile se schimbă. Prin suprimarea florei naturale, candida se extinde şi incep să apară problemele. In forma sa cea mai blandă provoaca diaree sau erupţii.  Mult mai serioasa este o eruptie cronică muco-cutanoasă. Este o problemă majora şi reală, care afectează în special fetiţele. Marja de apariţie a Candidozei este foarte ridicată la femei, aproximativ 80% dintre acestea o dezvolta în urma administrării de antibiotice. Pericolul de apariţie creşte şi odata cu numarul tratamentului cu antibiotic.

5. Creşterea în greutate

Conform unui studiu intreprins de Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health din Baltimore, Statele Unite ale Americii, şi publicat recent în revista Journal of Obesity, administrarea frecventă a antibioticelor la copii afecteaza controlul greutăţii pe durata întregii vieţi. “Cantitatea de grasime din corp este influentată de cantitatea de antibiotice administrată. Datele noastre arata ca fiecare utilizate a tratamentelor pe baza de antibiotice influentează dezvoltarea organismului, influenţînd creşterea în greutate de-a lungul vieţii,” a declarat Brian Schwartz, profesor al departementului de sanatate şi doctor al centrului de sanatate din Baltimore.

6. Contribuie la cancer

In 2008 s-au aflat rezultatele unui studiu realizat pe un eşantion de 3 milioane de persoane. Voluntarii au fost divizati în grupuri. Intr-un grup cei care nu au luat antibiotice în ultimi doi ani, în alt grup care au luat antibiotice între 2 şi 5 tratamente şi al treilea grup de persoane care au luat peste 6 tratamente într-un timp de doi ani. Toate cele trei grupuri au fost monitorizate timp de şase ani. Cei care au avut 2-5 tratamente cu antibiotice au avut 27% mai multe cazuri de raspîndire a cancerului decît grupul celor care nu au folosit antibiotice. Participanţii cu peste 6 tratamente au avut o crestede de 37%. Minuţiosul studiu a fost publicat în Int J Cancer 08; 123:2152-2155.

7. Sindromul de oboseală cronica

Deşi nu i se cunoaşte exact mecanismul de acţiune, se pare că uzul antibioticelor duce la oboseală cronică. Oboseala este asociată cu un sistem imunitar slăbit şi cu o boală virală cronică.

8. Pierderea nutrienţilor

Acest lucru se întamplă în urma diareei, prin care se pierd foarte multe minerale esenţiale. Şi distrugerea bacteriilor "bune" din intestin duce la carenţe de sinteză a anumitor vitamine.

9. Costuri mari

O retetă de antibiotic nu este deloc scumpă, însa noile descoperiri în domeniu sunt costisitoare. In cazul în care nu este folosit cum trebuie, la costul antibioticului trebuie adaugat şi costul efectelor secundare ale acestuia: tratamentul Candida, infecţii repetate, sistem imunitar slabit etc. Un mod de viată sanatos scade probabilitatea formării infecţiilor. Factorii care au o contribuţie directă sunt: igiena, dieta echilibrată, odihna, somnul, expunerea scăzuta la toxine, atitudine pozitiva.

CE TREBUIE SĂ ŞTIM!

Antibioticele sunt medicamente foarte valoroase în tratarea sau prevenirea tuturor infectiilor cauzate de bacterii.  Nu este mai puţin adevărat cu cît se folosesc mai mult, cu atît se dezvoltă mai mult rezistenţa bacteriilor la antibiotice.Rezistenţa la antibiotice a bacteriilor a devenit în ultimii ani cel mai important subiect, de mare actualitate, atît ca preocupare ştiinţifică, dar şi ca problemă de sănătate publică, datorită faptului că este asociată cu: infecţii severe; eşecuri terapeutice care prelungesc durata şi costurile de spitalizare; utilizarea unor agenţi terapeutici costisitori, uneori mai toxici; necesită măsuri de prevenire a răspândirii tulpinilor multirezistente în mediu.

Rezistenţa la antibiotice este un fenomen biologic normal. Bacteriile au "calitatea" de a dezvolta diverse mutaţii. Antibioticele elimina bacteriile susceptibile acţiunii lor, dar lasă teren deschis dezvoltării mutaţiilor.

În cazul în care folosirea neadecvata şi abuzul de antibiotic nu sunt oprite, acestea ar putea deveni ineficiente cînd vom avea nevoie de ele. Imaginaţi-vă ca medical dumneavoastră vă informează că nu există nici un tratament pentru copilul sau pentru prietenul dvs, deoarece au o infecţie bacteriană pe care antibioticele nu o mai pot trata.

Deja 25000 de personae din UE, Islanda şi Norvegia mor în fiecare an din cauza infecţiilor bacteriene care nu raspund la antibiotice, mai ales în spitale. Societatea ar putea reveni la timpurile cand  antibioticele nu erau disponibile, iar simple infecţii puteau însemna condamnare la moarte.

Folosirea prudentă a antibioticelor este cea mai bună modalitate de ale păstra eficienţa împotriva viitoarelor infecţii bacteriene.

De reţinut:

• Antibioticele nu sunt întotdeauna necesare.

• Utilizarea neadecvată şi abuzul de antibiotic contribuie la Rezistenţa la antibiotice.

• Rezistenţa la antibiotic genereaza mai multă boala şi decese evitabile.

• Rezistenţa la antibiotic poate intoarce societatea la timpurile preantibioticelor când infecţiile obisnuite puteau ucide cu uşurinţă.

• Actioneaza azi ca să poti vindeca şi mîine!

Însă, cu toate acestea Nu ignora nici-o infectie! 

 

 

 

 

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

Instituţia Medico –Sanitară Publică

Institutul  Mamei şi Copilului

DISPOZIȚIE 

mun. Chişinău

 

 


                                                                     

        Director  IMSP IM și C

                                                                                               Dl Sergiu Gladun

                                                                      

Lista locurilor de muncă vacante  martie-aprilie  2016

Personal medical cu studii superioare

Centrul Mamei și Copilului, str. Burebista, 93 

Nr.

Funcţia vacantă

Persoane fizice

Regim de lucru

Salariul minim

 

Medic  morfopatolog

4

6,5 ore/zi

 

 

Medic reabilitolog

1

7 ore/zi

 

 

Medic chinetoterapeut

1

7 ore/zi

 

 

Medic neonatolog

9

pe schimb

 

 

Medic anesteziolog reanimatolog pediatru

5

Pe schimb

 

 

Medic anesteziolog renimatolog maturi

1

Pe schimb

 

 

Medic epidemiolog

0,5

3,25 ore/zi

 

 

Medic cardiochirurg

0,25

Prin cumul

 

 

Medic cardiolog

1,75

7 ore/zi

 

 

Medic hepatolog

1

7 ore/zi

 

 

Medic chirurg pediatru

1

Pe schimb

 

 

Medic de urgență

2

Pe schimb

 

 

Clinica ”Emilian Coțaga”, str. V. Alecsandri,2

 

 

 

 

Medic chirurg oro-maxilofacial

1

Pe schimb

 

 

Medic ORL

1

Pe schimburi

 

 

 *Pentru funcțiile de medic  salariul este în dependență de vechimea de muncă, categoria de calificare, dar nu mai puțin de 2000 lei

* Absolvenții USMF ”N. Testemițanu”, în primii trei ani după finisarea studiilor postuniversitare de specialitate,  pot fi angajați doar în baza repartizării Ministerului Sănătății (ordinul nr.129 din 19.11.2008)

 

 Centrul Mamei și Copilului, str. Burebista, 93

Nr.

Funcţia vacantă

Persoane fizice

Regim de lucru

Salariul minim

 

Bufetieră 

2

7 ore/zi 

1450 lei

 

Soră economă

1

7 ore/zi 

1780 lei

 

Infirmieră

10

Pe schimburi

1400 lei

 

Îngrijitor spații verzi

1

8 ore /zi

1200 lei

 

Gradinar

1

8 ore /zi

1200 lei

 

Tîmplar

1

8 ore /zi

2360 lei

 

Electrogazosudor

1

8 ore /zi

2360 lei

 

Lăcătuș frigidere

1

8 ore /zi

2360 lei

 

Lăcătuș tehnică sanitară/rețele de termoficare

2

Pe schimburi

2360 lei

 

Inginer

1

8 ore /zi

2360 lei

 

Personal medical cu studii medii

 Centrul Mamei și Copilului, str. Burebista, 93

Nr.

Funcţia vacantă

Persoane fizice

Regim de lucru

 

Asistent medical

75

7 ore/zi sau schimburi

 

Moașe

4

7 ore /zi sau schimburi

 

Felcer laborant

4,5

7 ore/zi sau schimburi

 

Clinica ”Emilian Coțaga”, str. V. Alecsandri,2

Nr.

Funcţia vacantă

Persoane fizice

Regim de lucru

 

Asistent medical

3

7 ore/zi sau schimburi

 

Felcer laborant

1

7 ore/zi sau schimburi

 

 *Pentru funcțiile de asistent medical/laborant/tehnician radiolog  salariul este în dependență de vechimea de muncă, categoria de calificare, dar nu mai puțin de 1780 lei

* Absolvenții Colegiilor de Medicină, în primii trei ani după finisarea studiilor,  pot fi angajați doar în baza repartizării Ministerului Sănătății (ordinul nr.129 din 19.11.2008)

 

 

Institutul Mamei și Copilului, str. Burebista, 93 

telefon 022523611, fax 022521171

Pentru funcțiile vacante aplicați un CV la adresa electronică Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

 

Clinica ”Emilian Coțaga”, str. V. Alecsandri,2   telefon 022728181

Centrul de Genetică Medicală, str. Burebista, 93   telefon 022506414

 

 

Şef secție resurse umane                                                        Cojan Natalia

 

 

 

 

CATALOGUL TARIFELOR UNICE pentru serviciile medico-sanitare prestate contra plată de către instituţiile medico-sanitare publice, precum şi pentru serviciile acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prestate de instituţiile medico-sanitare publice şi cele private. 

Click aici pentru a vedea Lista tarife

 

 

Secţii Clinica „Em. Coţaga”

Secţia

Şef:

Tel:

Internare

V. CUCEROVA

(22) 72 77 39

Chirurgie oro-maxilo-facială

I LUPAN

(22)72 81 14

(22) 72 81 44

Combustii

Gh. VICOL

(22) 72 81 41

Endocrinologie

Z. MORARU

(22) 72 81 52

Oftalmologie

E. MAGDEI

(22) 72 81 47

Otorinolaringologie

M. MANIUC

(22) 72 81 07

(22) 72 92 98

Hepatologie

T. RABA

(22) 72 81 33

Malnutriţii

A.            A. JIVALCOVSCHI

(22)72 81 55

(22) 5614 94

Reanimare

V. ZAHAROV

(22) 72 81 18

Cabinet consultativ

M.MANIUC

(22) 73 19 63

Centrul de Audiologie

A.CHIABURU

(22) 72 98 54

Bloc operaţii

V.MANIC

(22) 28 88 04

Anesteziologie

S. CELAC

(22) 73 19 70

Diagnostic funcţional

E. TALMACI

(22) 73 19 44

Reabilitare clinică

 A. NICOLAI

(22) 72 80 77

Laborator

E. SAVCIUC

(22) 73 19 45

 

Centrul Sănătatea Reproducerii şi Genetică Medicală

           Secţia          

Şef

Telefon:

Sănătatea reproducerii

Maria CROITORU

(22) 56 79 31

Serviciul sănătate tineri şi adolescenţi

Victoria CIBOTARU

(22) 66 39 20

Laborator andrologic

Constantin PASCAL

(22)56 79 30

Genetică medicală

Elena HALABUDENCO

(22) 56 39 26

Laborator cito - genetic

Viorica SECRIERU

(22)56 72 22

 

 

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Chirurgie pediatrică Academician „Natalia Gheorghiu”

           Secţia          

Şef

Telefon:

Departament chirurgie generală

Secţia chirurgie generală

Octavian LESNIC

(22) 55 96 58

Chirurgie urgentă şi diagnostic

Mihail SEU

(22) 55 96 58

Chirurgie septică

Larisa BOIŞTEAN

(22) 52 37 82

Chirurgie nou-născuţi

Aliona PISARENCO

(22) 52 37 29

Urologie

Victoria CELAC

(22) 56 79 98

Neurochirurgie

Anatol LITOVCENCO

(22) 56 79 65

Ortopedie traumatologie şi vertbrologie

Veniamin GOLUB

(22) 55 96 53

Bloc operaţii

Vilor VULPE

(22) 78 13 84

Bloc hemodializă

Mihail MALIŢEV

(22) 55 96 59

Departament ATI pediatrie

 Anesteziologie

Sergiu Malanco

(22) 55 96 61

Reanimare chirurgicală

Tatiana Pasicovschi)

(22) 55 96 59

Pediatrie

           Secţia          

Şef

Telefon:

Departament pediatrie

Pneumologie

Elena PĂPĂDIE

(22) 55 96 45

Alergologie

Tatiana GORELCO

(22) 56 79 98

Gastrologie

Ion MIHU

(22) 55 96 55

                                                     

Hematologie şi pediatrie generală

Valentin ŢUREA

(22) 52 30 92

Reumatologie

Nely REVENCO

(22) 52 37 21

Cardiologie

Ina PALII

(22) 52 37 75

Nefrologie

Valeriu GAVRILUŢĂ

(22) 52 37 21

Neurologie

Gheorghe RĂILEAN

(22) 92 95 37

Ginecologie infantilă

Rodica MANOLE

(22)52 37 32

Reabilitare a copiilor cu dereglări ale SNC, psihomotorii şi locomotorii

Maria MÎRZAC

(22) 52 37 21

Reabilitare clinică

Lidia ROTARU

(22) 52 37 30

Reanimare pediatrică şi toxicologie

Ana OGLINDĂ

(22) 52 36 13

 

 

Centrul Perinatal nivelul III

           Secţia          

Şef

Telefon:

Departament obstetrică

 

Obstetrică nr.1

Ruslan SAMOILENCO

(22) 52 38 65

Obstetrică nr.2

Iurie CARAUŞ

(22) 55 94 79

Lăuzie nr.1

Aliona LUPAŞCU

(22) 52 36 03

Lăuzie nr.2

Petru ERHAN

(22) 52 38 19

Urgenţe obstetricale şi patologia gravidităţii

Marcel BEJAN

(2278 11 72

(22) 78 11 73

Terapia sarcinii

Irina CASTRAVEŢ

(22) 58 38 19

Internare

Victor BOTNARU

(22) 52 38 77

Departament ginecologie

Ginecologie

Veaceslav REZNEAC

(22) 52 38 47

Ginecologie chirurgicală

Ana MIŞINA

(22) 52 38 39

Bloc operaţii

Elena GLADUN

(22) 52 37 84

Departament neonatalogie

 

Nou-născuţi

Alexandru MAGULCEAC

(22) 52 36 53

  ATI nou-născuţi

Larisa CRIVCEANSCHI

(22) 52 32 07

Departament patologie neonatală şi supraveghere la distanţă

                                        

Prematuri

Ludmila PÎNZARI

(22) 52 38 11

(22) 50 30 64

Neurologie neonatală şi patologie nou-născuţi

Anatol BOBOC

(22) 55 96 54

Departament ATI femei

 

Anesteziologie

Sergiu BEJENARU

(22) 78 11 27

Reanimare femei

Viorica COŞPORMAC

(22) 52 38 89

Banca de sînge

Alla CHETRUŞCA

(22) 53 44 71

Serviciul morfopatologic

Vergil PETROVICI

(22) 52 37 60

 

 

Internare IMSP IM şi C

Maternitate

Secţia internare

Şef Victor BOTNARU

Tel: (22) 52 38 77 

Bloc pediatrie

Secţia primiri urgente

Şef Victor ŞCAREVNEA

Tel: (22) 52 36 21 

LPM263/2005
ID intern unic:  313060 
Версия на русском

Fişa actului juridic


Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 263 
din  27.10.2005

cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului

Publicat : 30.12.2005 în Monitorul Oficial Nr. 176-181     art Nr : 867     Data intrarii in vigoare : 30.06.2006


    
MODIFICAT
    
LP107-XVI din 16.05.08, MO107-109/20.06.08 art.417
    LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349
    LP13-XVI din 14.02.08, MO51-54/14.03.08 art.161

Notă:
    În textul legii, sintagma “Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale” se înlocuieşte cu sintagma “Ministerul Sănătăţii” prin LP107-XVI din 16.05.08, MO107-109/20.06.08 art.417
    În textul legii, sintagma “Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale” se înlocuieşte cu sintagma “Ministerul Sănătăţii” prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349  


    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul  1

DISPOZIŢII  GENERALE

Articolul 1. Scopul prezentei legi şi noţiunile de bază

(1) Prezenta lege are drept scop consolidarea drepturilor fundamentale ale omului în sistemul serviciilor de sănătate, asigurarea respectării demnităţii şi integrităţii pacientului şi sporirea rolului participativ al persoanelor la adoptarea deciziilor de sănătate.

(2) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

pacient (consumator al serviciilor de sănătate) - persoana care necesită, utilizează sau solicită servicii de sănătate, indiferent de starea sa de sănătate, sau care participă benevol, în calitate de subiect uman, la cercetări biomedicale;

drepturi ale pacientului - drepturi derivate din drepturile fundamentale ale omului la viaţăşi sănătate, care includ drepturi sociale ce ţin de accesibilitate, echitate şi calitate în obţinerea asistenţei medicale, precum şi drepturi individuale ce ţin de respectarea pacientului ca fiinţă umană, a demnităţii şi integrităţii lui, realizate în cadrul utilizării serviciilor de sănătate sau în legătură cu participarea lui benevolă, în calitate de subiect uman, la cercetări biomedicale;

reprezentant legal al pacientului - persoana care poate reprezenta, în condiţiile legii, fără procură, interesele unui pacient fără capacitate deplină de exerciţiu sau care a fost declarat incapabil ori cu capacitate de exerciţiu limitată;

rudă apropiată- persoana care se aflăîn relaţii de rudenie cu pacientul (părinţi, copii, fraţi drepţi şi surori drepte, bunici), inclusiv soţul (soţia), şi care în ultimii cîţiva ani s-a aflat cel mai mult în contact cu acesta sau a fost desemnată de pacient, cînd acesta avea capacitatea de exerciţiu, pentru a-i reprezenta interesele în relaţiile stabilite de prezenta lege;

garantare a drepturilor pacientului - sistem de obligaţii, stabilite prin acte juridice, ce asigură realizarea drepturilor şi responsabilităţilor pacientului;

servicii de sănătate - complex de măsuri orientate spre satisfacerea necesităţilor populaţiei în ocrotirea şi recuperarea sănătăţii, realizate cu folosirea cunoştinţelor profesionale medicale şi farmaceutice;

prestatori de servicii de sănătate - instituţii medico-sanitare şi farmaceutice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, medici şi alţi specialişti în domeniu, alte persoane fizice şi juridice abilitate cu dreptul de a practica anumite genuri de activitate medicalăşi farmaceutică;
  
   [Noţiune modificată prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]

intervenţie medicală (act medical) - orice examinare, tratament, cercetare clinicăşi asistenţă sau altă acţiune aplicată pacientului cu scop profilactic, diagnostic, curativ (de tratament), de reabilitare sau de cercetare biomedicalăşi executată de un medic sau alt lucrător medical;

cercetare biomedicală (studiu clinic) - cercetare ştiinţifică care are drept scop studierea parametrilor fiziologici, psihologici şi a altor stări ale organismului uman sub influenţa diferiţilor factori, precum şi testarea clinică a noilor metode de diagnostic, curativ-profilactice, de reabilitare, a medicamentelor sau a altor remedii, realizată pe un subiect uman;

consimţămînt - consimţămîntul conştientizat al pacientului sau al reprezentantului său legal (în lipsa acestuia, al rudei apropiate) pentru efectuarea unei intervenţii medicale, exprimat benevol, în baza informaţiei multilaterale şi exhaustive primite de la medicul curant sau de la medicul care efectueazăcercetarea biomedicală (studiul clinic), autentificat prin semnăturile pacientului sau a reprezentantului său legal (a rudei apropiate) şi a medicului în documentaţia medicală respectivă;

secret medical- informaţii confidenţiale despre diagnosticul, starea sănătăţii, viaţa privată a pacientului, obţinute în urma examinării, tratamentului, profilaxiei, reabilitării sau cercetării biomedicale (studiului clinic), care nu pot fi divulgate persoanelor terţe, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege;

informaţii medicale - informaţiile despre starea sănătăţii fizice şi psihice a pacientului, precum şi datele obţinute pe parcursul examinării şi tratamentului, activităţilor de profilaxie şi reabilitare a pacientului;

eroare medicală- activitatea sau inactivitatea conştientă a prestatorului de servicii de sănătate, soldată cu moartea sau dauna cauzată sănătăţii pacientului din imprudenţă, neglijenţă sau lipsă de profesionalism;

îngrijire terminală- îngrijirea acordată unui pacient în cazul în care, prin metode de tratament disponibile, nu mai este posibilă o îmbunătăţire a prognozei fatale, precum şi îngrijirea acordată pacientului nemijlocit înainte de deces.

 

Articolul 2. Principiile de bază ale realizării drepturilor

                   pacientului

Principiile de bază ale realizării drepturilor pacientului constau în:

a) respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi a demnităţii fiinţei umane în domeniul ocrotirii sănătăţii;

b) recunoaşterea vieţii umane, a sănătăţii omului ca valoare supremă;

c) orientarea spre menţinerea vieţii, a sănătăţii fizice şi psihice a pacientului în procesul prestării serviciilor de sănătate;

d) respectarea valorilor morale şi culturale ale pacientului, a convingerilor lui religioase şi filozofice;

e) recunoaşterea pacientului, iar în cazurile prevăzute de legislaţie, a reprezentantului său legal (a rudei apropiate), în calitate de participant principal la luarea deciziei privind intervenţia medicală;

f) reglementarea drepturilor, responsabilităţilor şi a condiţiilor de limitare a drepturilor pacientului în scopul protecţiei sănătăţii acestuia şi respectării drepturilor altor persoane;

g) încrederea reciprocă dintre pacient şi lucrătorul medical.

 

Articolul 3. Legislaţia privind drepturile pacientului

(1) Legislaţia cu privire la drepturile pacientului are la bază Constituţia Republicii Moldova, Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995, prezenta lege şi alte acte normative ce reglementează relaţiile sociale în domeniul drepturilor pacientului, al garantării şi protecţiei lor.

(2) Legile şi alte acte normative nu pot limita drepturile pacientului stabilite de Constituţia Republicii Moldova.

(3) Dacă un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme decît cele prevăzute de prezenta lege, se aplică normele tratatului internaţional.

 

Articolul 4. Extinderea efectului legii

Efectul prezentei legi se extinde asupra autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice, a organizaţiilor de asigurări de sănătate, a instituţiilor de cercetări ştiinţifice, a instituţiilor de învăţămînt medical, a clinicilor universitare, a persoanelor care practicăîn mod individual activităţi medico-sanitare şi farmaceutice, precum şi asupra cetăţenilor Republicii Moldova, a apatrizilor şi cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul ţării, dacă acordurile internaţionale nu prevăd altfel.

 

Capitolul  2

DREPTURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE PACIENTULUI

Articolul 5. Drepturile pacientului

Pacientul are dreptul la:

a) asistenţă medicală gratuităîn volumul stabilit de legislaţie;

b) atitudine respectuoasăşi umană din partea prestatorului de servicii de sănătate, indiferent de vîrstă, sex, apartenenţă etnică, statut socioeconomic, convingeri politice şi religioase;

c) securitate a vieţii personale, integritate fizică, psihicăşi morală, cu asigurarea discreţiei în timpul acordării serviciilor de sănătate;

d) reducere a suferinţei şi atenuare a durerii, provocate de o îmbolnăvire şi/sau intervenţie medicală, prin toate metodele şi mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al ştiinţei medicale şi de posibilităţile reale ale prestatorului de servicii de sănătate;

e) opinie medicală alternativăşi primirea recomandărilor altor specialişti, la solicitarea sa ori a reprezentantului său legal (a rudei apropiate), în modul stabilit de legislaţie;

f) asigurare de asistenţă medicală (obligatorie şi benevolă), în conformitate cu legislaţia;

g) informaţii cu privire la prestatorul de servicii de sănătate, profilul, volumul, calitatea, costul şi modalitatea de prestare a serviciilor respective;

h) examinare, tratament şi întreţinere în condiţii adecvate normelor sanitaro-igienice;

i) informaţii exhaustive cu privire la propria sănătate, metodele de diagnostic, tratament şi recuperare, profilaxie, precum şi la riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora;

j) informaţie completă privind factorii nocivi ai mediului ambiant;

k) exprimare benevolă a consimţămîntului sau refuzului la intervenţie medicalăşi la participare la cercetarea biomedicală (studiul clinic), în modul stabilit de prezenta lege şi de alte acte normative;

l) acceptare sau refuz în ce priveşte efectuarea ritualurilor religioase în perioada spitalizării în instituţia medico-sanitară, dacă aceasta nu afectează activitatea ei şi nu provoacă prejudiciu moral altor pacienţi;

m) asistenţă a avocatului sau a unui alt reprezentant în scopul protecţiei intereselor sale, în modul stabilit de legislaţie;

n) informaţie privind rezultatele examinării plîngerilor şi solicitărilor, în modul stabilit de legislaţie;

o) atacare, pe cale extrajudiciarăşi judiciară, a acţiunilor lucrătorilor medicali şi ale altor prestatori ai serviciilor de sănătate, precum şi a funcţionarilor responsabili de garantarea asistenţei medicale şi a serviciilor aferente în volumul prevăzut de legislaţie;

p) îngrijire terminală demnă de o fiinţă umană;

q) despăgubire a daunelor aduse sănătăţii, conform legislaţiei.

 

Articolul 6. Limitarea drepturilor pacientului

(1) Pacienţii pot fi supuşi numai acelor limitări care sînt compatibile cu instrumentele privind drepturile omului.

(2) Drepturile pacientului pot fi limitate în caz de:

a) spitalizare şi examinare a bolnavilor ce suferă de boli psihice, în conformitate cu Legea nr.1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind asistenţa psihiatrică, ţinînd cont de solicitările pacientului, în măsură adecvată capacităţii lui de exerciţiu;

b) examinare medicală obligatorie a persoanelor care donează benevol sînge, substanţe lichide biologice, organe şi ţesuturi;

c) efectuare a examinării medicale preliminare obligatorii, în scopul depistării bolilor ce prezintă pericol social, în timpul angajării la serviciu şi în cadrul examinărilor medicale periodice obligatorii ale lucrătorilor de anumite profesii, imigranţilor şi emigranţilor, a căror listă se aprobă de Ministerul Sănătăţii;

d) efectuare a examinării medicale obligatorii, inclusiv pentru depistarea infecţiei HIV/SIDA, a sifilisului şi a tuberculozei la persoanele aflate în penitenciare;

e) spitalizare şi izolare obligatorie (carantină) a persoanelor afectate de infecţii contagioase şi a celor suspectate de vreo boală infecţioasă ce prezintă pericol social.

 

Articolul 7. Responsabilităţile pacientului

(1) Pacientul are următoarele responsabilităţi:

a) să aibă grijă de propria sănătate şi să ducă un mod de viaţă sănătos, excluzînd acţiunile premeditate ce dăunează sănătăţii lui şi a altor persoane;

b) să respecte măsurile de precauţie în contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucrătorii medicali, în cazul în care ştie că el suferă de o boală ce prezintă pericol social;

c) săîntreprindă, în lipsa contraindicaţiilor medicale, măsuri profilactice obligatorii, inclusiv prin imunizări, a căror neîndeplinire ameninţă propria sănătate şi creează pericol social;

d) să comunice lucrătorului medical informaţii complete despre bolile suportate şi cele curente, despre maladiile sale ce prezintă pericol social, inclusiv în caz de donare benevolă a sîngelui, a substanţelor lichide biologice, a organelor şi ţesuturilor;

e) să respecte regulile de comportament stabilite pentru pacienţi în instituţia medico-sanitară, precum şi recomandările medicului în perioada tratamentului ambulator şi staţionar;

f) să excludă utilizarea produselor farmaceutice şi a substanţelor medicamentoase fără prescrierea şi acceptul medicului curant, inclusiv a drogurilor, a altor substanţe psihotrope şi a alcoolului în perioada tratamentului în instituţia medico-sanitară;

g) să respecte drepturile şi demnitatea altor pacienţi, precum şi ale personalului medico-sanitar.

(2) În cazul încălcării de către pacient a regulilor de tratament şi de comportament în instituţia medico-sanitară, încălcare ce are drept consecinţă daune materiale şi morale, acesta poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

 

Capitolul  3

GARANTAREA  DREPTURILOR  FUNDAMENTALE

ALE  PACIENTULUI

Articolul 8.Garantarea drepturilor sociale ale

                   pacientului la asistenţă medicală

(1) Realizarea drepturilor sociale ale pacientului la asistenţă medicală este determinată de asigurarea accesului echitabil la serviciile de sănătate de cea mai înaltă calitate, pe care societatea o poate garanta cu resursele umane, financiare şi materiale disponibile, conform legislaţiei.

(2) Fiecărui pacient i se asigură accesul nelimitat şi înscrierea la un medic de familie, iar dacă este posibil, şi dreptul de alegere sau schimbare a acestuia. În acest sens, în cadrul fiecărei unităţi medico-sanitare sau al organului de conducere a asistenţei medicale primare, vor fi afişate listele cu medicii de familie şi modul de alegere a acestora în localitatea respectivă.

(3) Fiecărui pacient i se garantează accesul gratuit la serviciile de sănătate de urgenţă, realizate atît prin intermediul medicului de familie, cît şi prin structurile instituţiilor medico-sanitare de tip ambulator sau staţionar din raza aflării pacientului.

(4) Intervenţiile chirurgicale se pot efectua numai dacă există condiţii de dotare necesare şi personal calificat, excepţie făcînd cazurile de urgenţă apărute în situaţii extreme.

(5) Pacientul are dreptul la îngrijire terminală demnă de o fiinţă umană.

(6) În cazul în care prestatorii de servicii de sănătate sînt obligaţi să recurgă la selectarea de pacienţi pentru anumite tipuri de tratament disponibile în număr limitat, selectarea se va face numai pe bază de criterii medicale aprobate de Ministerul Sănătăţii.

(7) Personalul medical nu este în drept să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta săîl recompenseze altfel decît prevăd reglementările legale.

(8) Realizarea drepturilor sociale ale pacientului se asigură prin:

a) promovarea şi susţinerea financiară de către stat a unor programe naţionale şi a unor servicii de sănătate acordate cu titlu gratuit, în modul prevăzut de legislaţie;

b) crearea unor condiţii de activitate pentru lucrătorii medicali adecvate necesităţilor de exercitare a obligaţiilor lor profesionale, în conformitate cu normele stabilite şi exigenţele ştiinţei medicale moderne;

c) acreditarea instituţiilor medico-sanitare, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în conformitate cu legislaţia;

d) aplicarea sistemului de standarde medicale în acordarea serviciilor de sănătate;

e) exercitarea controlului asupra calităţii serviciilor de sănătate acordate şi acreditate în modul stabilit de legislaţie;

f) reglementarea de către stat a medicinei private;

g) menţinerea sistemului de instruire şi perfecţionare a lucrătorilor medicali conform standardelor internaţionale.

 

Articolul 9. Asigurarea dreptului pacientului în

                   domeniul reproducerii

(1) Pacientul, prin serviciile de sănătate, are dreptul să aleagă cele mai sigure metode privind asigurarea sănătăţii reproducerii.

(2) Orice pacient are dreptul la metode de planificare familială eficiente şi lipsite de riscuri.

(3) Pacientul are dreptul la informaţii, educaţie şi servicii necesare unei vieţi sexuale normale şi sănătăţii reproducerii, fără nici o discriminare.

(4) Dreptul femeii la viaţă prevaleazăîn cazul în care sarcina prezintă un factor de risc major şi imediat pentru viaţa mamei.

 

Articolul 10. Asigurarea dreptului pacientului de

                     participare la luarea deciziilor de sănătate

(1) Toate deciziile cu caracter economic, administrativ sau social care au o influenţă sau un impact potenţial asupra stării de sănătate a populaţiei, la nivel naţional sau local, vor fi luate ţinîndu-se cont de opinia publică.

(2) Pacienţii au dreptul colectiv la o formă de reprezentare, la fiecare nivel al sistemului de servicii de sănătate, în luarea deciziilor privind planificarea şi reevaluarea serviciilor, inclusiv gama, calitatea şi prestarea serviciilor acordate.

(3) Cetăţenii Republicii Moldova, organizaţiile de pacienţi şi asociaţiile neguvernamentale participă la elaborarea politicii şi programelor de sănătate, la aprecierea priorităţilor şi criteriilor de alocare a resurselor. Forma şi modul de participare se reglementează printr-un regulament elaborat de Ministerul Sănătăţii şi aprobat de Guvern.

(4) Pacientul este implicat în procesul de luare a deciziilor cu privire la starea sănătăţii personale în toate cazurile, inclusiv în cazul în care se cere consimţămîntul doar al reprezentantului său legal (al rudei apropiate), în măsura permisă de capacitatea lui de exerciţiu.

(5) Participarea la luarea deciziilor de sănătate ale asociaţiilor obşteşti pentru protecţia consumatorilor de servicii de sănătate poate fi încurajată prin suport financiar (în formă de granturi etc.)

 

Articolul 11. Asigurarea dreptului pacientului la  

                      informare

(1) Dreptul pacientului la informare se asigură:

a) de către autorităţile sistemului de sănătate de toate nivelurile;

b) de către organizaţiile medico-sanitare şi farmaceutice;

c) de către medicul curant şi alţi specialişti în domeniu sau de către alte persoane ce participă la tratamentul pacientului sau care l-au antrenat în cercetarea biomedicală (studiul clinic), în măsura competenţei funcţiei deţinute;

d) de către organizaţiile de asigurări în sănătate.

(2) Informaţiile cu privire la volumul, tipurile şi condiţiile acordării serviciilor de sănătate, nivelul de acreditare a instituţiei medico-sanitare, licenţa şi calificarea personalului angajat în prestarea serviciilor de sănătate se prezintă pacientului în modul stabilit de legislaţie.

(3) Pe toată perioada aflării în instituţia medico-sanitară, pacientul este informat despre identitatea, statutul şi experienţa profesională a specialiştilor medicali care nemijlocit se ocupă de el şi îl îngrijesc, aceştia fiind obligaţi să poarte un ecuson cu specificarea numelui, specialităţii şi funcţiei deţinute.

(4) Prestatorii de servicii de sănătate asigură accesul nelimitat al pacientului, al reprezentatului său legal (al rudei apropiate) la informaţia privind propriile date medicale, la rezultatele şi la dosarele cu investigaţii, la tratamentele şi îngrijirile primite, cu eliberarea unui rezumat în scris la externare. Pacientul poate obţine copia oricărei părţi din propriile date şi dosare medicale în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii.

(5) Informaţiile medicale cu privire la starea sănătăţii pacientului şi la intervenţia medicală propusă, inclusiv la riscurile şi beneficiile potenţiale ale fiecărei proceduri, efectele posibile ale refuzului tratamentului, alternativele existente, pronosticul şi alte informaţii cu caracter medical, se prezintă de către prestatorul de servicii de sănătate într-un limbaj clar, respectuos şi accesibil pacientului, cu minimalizarea terminologiei profesionale. În cazul cînd pacientul nu cunoaşte limba de stat, se va căuta o altă formă de comunicare.

(6) Informaţiile medicale se prezintă pacientului personal, iar pentru persoanele care nu au atins vîrsta de 18 ani şi cele declarate incapabile sau cu capacitate de exerciţiu limitată - reprezentanţilor lor legali (rudelor apropiate), informînd concomitent pacientul în măsură adecvată capacităţii lui de exerciţiu.

(7) Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană care să fie informatăîn locul său.

(8) Informaţiile despre drepturile şi responsabilităţile pacientului în cadrul programelor de asigurări de sănătate se prezintă acestuia de către organizaţiile de asigurări de sănătate în modul stabilit de legislaţie.

 

Articolul 12. Asigurarea dreptului pacientului la

                      confidenţialitatea informaţiilor ce ţin de

                      secretul medical

(1) Toate datele privind identitatea şi starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, pronosticul, tratamentul, precum şi datele cu caracter personal sînt confidenţiale şi urmează a fi protejate şi după moartea acestuia.

(2) Confidenţialitatea informaţiilor cu privire la solicitarea de asistenţă medicală, examinare şi tratament, inclusiv a altor informaţii ce constituie secret medical, este asigurată de medicul curant şi specialiştii implicaţi în acordarea serviciilor de sănătate sau în cercetarea biomedicală (studiul clinic), precum şi de alte persoane cărora aceste informaţii le-au devenit cunoscute datorită exercitării obligaţiilor profesionale şi de serviciu.

(3) Informaţiile ce se consideră confidenţiale pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul consimte acest lucru în mod explicit sau la solicitarea reprezentantului său legal (a rudei apropiate), în condiţiile consimţite de pacient, în măsură adecvată capacităţii lui de înţelegere, în situaţii cînd capacitatea de exerciţiu a pacientului nu este deplină sau lipseşte ori dacă legea o  cere în mod expres.

(4) Prezentarea informaţiei confidenţiale fără consimţămîntul pacientului sau al reprezentantului său legal (al rudei apropiate) se admite:

a) pentru a implica în procesul curativ alţi specialişti în domeniu, inclusiv în caz de examinare şi tratament urgent al persoanei incapabile de a-şi exprima voinţa din cauza stării sale, dar numai în volumul necesar pentru luarea unei decizii adecvate;

b) pentru a informa organele şi instituţiile serviciului sanitaro-epidemiologic de stat în cazul unui pericol real de extindere a bolilor infecţioase, otrăvirilor şi contaminărilor în masă;

c) la solicitarea motivată a organului de urmărire penală, a instanţei judecătoreşti în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau a procesului judiciar, în conformitate cu legislaţia;
    
c1) la solicitarea avocatului parlamentar şi a membrilor consiliului consultativ creat de Centrul pentru Drepturile Omului, în scopul asigurării protecţiei persoanelor împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante;
     [Art.12 al.(4), lit.c1)  introdusă prin LP13-XVI din 14.02.08, MO51-54/14.03.08 art.161]

d) pentru informarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali ai persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani în caz de acordare acestora a asistenţei medicale;

e) la existenţa temeiului de a crede că prejudiciul adus sănătăţii persoanei este rezultatul unor acţiuni ilegale sau criminale, informaţia urmînd a fi prezentată, în acest caz, organelor de drept competente.

(5) Este interzis orice amestec în viaţa privatăşi familială a pacientului fără consimţămîntul acestuia.

(6) Persoanele care, în exerciţiul funcţiunii, au primit informaţii confidenţiale, de rînd cu personalul medico-sanitar şi farmaceutic, poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia, pentru divulgarea secretului medical, luîndu-se în considerare prejudiciul adus prin aceasta pacientului.

(7) Produsele biologice, inclusiv organele şi ţesuturile, din care pot fi derivate date identificabile sînt protejate ca atare.

 

Articolul 13.Consimţămîntul şi modul de perfectare a

                    acordului informat sau a refuzului benevol

                    la intervenţia medicală

(1) O condiţie obligatorie premergătoare intervenţiei medicale este consimţămîntul pacientului, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.

(2) Consimţămîntul pacientului la intervenţia medicală poate fi oral sau scris şi se perfectează prin înscrierea în documentaţia medicală a acestuia, cu semnarea obligatorie de către pacient sau reprezentantul său legal (ruda apropiată) şi medicul curant. Pentru intervenţiile medicale cu risc sporit (caracter invaziv sau chirurgical), consimţămîntul se perfectează obligatoriu, în formă scrisă, prin completarea unui formular special din documentaţia medicală, denumit acord informat. Lista intervenţiilor medicale care necesită perfectarea acordului informat în formă scrisă şi modelul formularului respectiv se elaborează de către Ministerul Sănătăţii.

(3) Acordul informat trebuie să conţinăîn mod obligatoriu informaţia, expusăîntr-o formă accesibilă pentru pacient, cu privire la scopul, efectul scontat, metodele intervenţiei medicale, riscul potenţial legat de ea, posibilele consecinţe medico-sociale, psihologice, economice etc., precum şi privind variantele alternative de tratament şi îngrijire medicală.

(4) Pacientul sau reprezentantul său legal (ruda apropiată) are dreptul de a renunţa la intervenţia medicală sau de a cere încetarea ei la orice etapă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.6, cu asumarea responsabilităţii pentru o atare decizie.

(5) În caz de refuz la intervenţia medicală, exprimat de pacient sau de reprezentantul său legal (de ruda apropiată), acestuia i se explică, într-o formă accesibilă, consecinţele posibile. Refuzul categoric al pacientului se perfectează prin înscrierea respectivăîn documentaţia medicală, cu indicarea consecinţelor posibile, şi se semneazăîn mod obligatoriu de către pacient sau reprezentantul său legal (ruda apropiată), precum şi de către medicul curant.

(6) În caz de eschivare intenţionată a pacientului de a-şi pune semnătura care certifică faptul că el a fost informat despre riscurile şi consecinţele posibile ale refuzului la intervenţia medicală propusă, documentul se semneazăîn mod obligatoriu de către director, şeful de secţie şi medicul curant.

(7) În caz de refuz la asistenţă medicală, exprimat de reprezentantul legal al pacientului (ruda apropiată), cînd o atare asistenţă este necesară pentru salvarea vieţii pacientului, organele de tutelăşi curatelă au dreptul, la solicitarea organizaţiilor medicale, de a se adresa în instanţa judecătorească pentru protecţia intereselor persoanei bolnave.

(8) În cazul unei intervenţii medicale de urgenţă, necesare pentru a salva viaţa pacientului, cînd acesta nu-şi poate exprima voinţa, iar consimţămîntul reprezentantului său legal (al rudei apropiate) nu poate fi obţinut la timp, personalul medical, abilitat în modul stabilit de legislaţie, are dreptul de a lua decizia respectivăîn interesele pacientului.

(9) Este obligatoriu consimţămîntul scris al pacientului pentru recoltarea, păstrarea şi folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, inclusiv a organelor şi ţesuturilor, ca obiect de transplant. Consimţămîntul pacientului este necesar în cazul în care aceste produse biologice se folosesc în scopul stabilirii diagnosticului ori a tratamentului cu care bolnavul este de acord. Instituţia medicală, la rîndul său, îşi asumăîn scris responsabilitatea de a păstra, utiliza şi anihila produsele biologice prelevate din corpul pacientului, în conformitate cu modul stabilit de Ministerul Sănătăţii.

(10) Pacientul nu poate fi fotografiat, filmat sau expus, în orice altă formă, demonstrării ca obiect de studiu într-o instituţie medico-sanitară fără consimţămîntul scris al acestuia sau al reprezentantului său legal (al rudei apropiate). Consimţămîntul pacientului este necesar şi în cazul participării lui laînvăţămîntul medical clinic.

 

Articolul 14. Asigurarea drepturilor pacientului în

                     procesul cercetării biomedicale (studiului

                     clinic) ce ţine de aplicarea noilor

                     metode de diagnostic, tratament,

                     profilaxie şi reabilitare,  a medicamentelor

                     şi altor mijloace similare

(1) Fiecare cercetare biomedicală (studiu clinic) poate fi realizată doar după obţinerea consimţămîntului scris al pacientului sau al reprezentantului său legal (al rudei apropiate), în conformitate cu prezenta lege.

(2) Nu poate fi antrenatăîntr-o cercetare biomedicală (studiu clinic) persoana care nu este capabilă de a-şi exprima voinţa, cu excepţia cazurilor în care cercetarea este efectuatăîn interesul pacientului şi există consimţămîntul reprezentantului său legal (al rudei apropiate), perfectat în modul stabilit de prezenta lege.

(3) La obţinerea consimţămîntului pacientului de a participa la cercetarea biomedicală (studiul clinic), acestuia trebuie să-i fie prezentate informaţii exhaustive despre scopurile, metodele, efectele secundare, riscul posibil, durata şi rezultatele preconizate ale cercetării. Pacientul poate renunţa la participare la cercetarea biomedicală în orice etapă de desfăşurare a acesteia.

(4) Pe toată perioada cercetării biomedicale (a studiului clinic), viaţa şi sănătatea persoanei supuse experimentului urmează a fi asigurate din contul instituţiei care efectuează cercetarea la una din organizaţiile de asigurări ce activează pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia.

(5) Pentru efectuarea cercetării biomedicale (a studiului clinic), este obligatoriu acordul unei autorităţi de etică pentru cercetări biomedicale, care se instituie ca organizaţie autonomă nonprofit şi activeazăîn baza unui regulament aprobat de Guvern.

(6) Efectuarea cercetării biomedicale (a studiului clinic) se admite în orice instituţie medico-sanitară, indiferent de tipul de proprietate se bazează pe cercetări prealabile de laborator. Realizarea cercetării urmează a fi reflectată într-un act perfectat în conformitate cu modelul elaborat şi aprobat de Ministerul Sănătăţii.
    
[Art.14 al.(6) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]

(7) Modul de efectuare a cercetării biomedicale (a studiului clinic) cu aplicarea noilor metode de diagnostic, tratament, profilaxie şi reabilitare, a medicamentelor şi altor remedii se stabileşte prin lege.
    
[Art.14 al.(7) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]

(8) Noile metode de diagnostic, tratament, profilaxie şi reabilitare pot fi aplicate pacientului doar după obţinerea consimţămîntului scris al acestuia, iar pentru tratamentul persoanei fără capacitate de exerciţiu deplină, în caz de pericol real pentru viaţa acesteia, şi cu consimţămîntul scris al reprezentantului ei legal (al rudei apropiate).

(9) Propagarea şi publicitatea, inclusiv în mijloacele de informare în masă, a metodelor de diagnostic, tratament, profilaxie şi reabilitare, a medicamentelor şi altor remedii ce nu au trecut testările de verificare în conformitate cu legislaţia se interzic.

 

Capitolul  4

PROTECŢIA  DREPTURILOR  PACIENTULUI

Articolul 15. Asigurarea dreptului pacientului de a ataca

                     acţiunile prestatorilor de servicii de sănătate

(1) Pacientul sau reprezentantul său poate ataca acţiunile prestatorilor de servicii de sănătate ce au condus la lezarea drepturilor individuale ale pacientului, precum şi acţiunile şi deciziile autorităţilor publice şi ale persoanelor cu funcţie de răspundere ce au condus la lezarea drepturilor lui sociale stabilite de legislaţie.

(2) Pacientul are dreptul la o examinare şi rezolvare a cererilor (reclamaţiilor) într-o manieră promptă, justăşi eficientă.

(3) Realizarea protecţiei drepturilor pacientului se asigură pe cale extrajudiciarăşi judiciară, în conformitate cu legislaţia.

 

Articolul 16. Protecţia extrajudiciară a drepturilor

                      pacientului

(1) Protecţia extrajudiciară a drepturilor pacientului se realizează, după caz, de către:

a) Ministerul Sănătăţii;

b) direcţiile teritoriale de sănătate;

c) instituţiile medico-sanitare şi farmaceutice;

d) organizaţiile de asigurări de sănătate;

e) organizaţiile profesionale ale medicilor, asociaţiile pacienţilor, asociaţiile obşteşti pentru protecţia consumatorilor de servicii de sănătate;

f) alte structuri, create şi acreditate în conformitate cu legislaţia.

(2) Fiecare instituţie medico-sanitară este obligată să afişeze într-un loc accesibil pentru public informaţia cu privire la drepturile pacienţilor, modul şi termenele de depunere a petiţiilor şi sugestiilor.

(3) Cererile sau reclamaţiile pacienţilor adresate organelor menţionate la alin.(1) se examineazăîn temeiul Legii nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare şi al altor acte legislative. Despre rezultatele examinării şi decizia luată sînt informaţi pacientul sau reprezentantul său legal (ruda apropiată) şi prestatorul de servicii de sănătate pe a cărui adresă a fost depusă reclamaţia.

(4) În caz de dezacord al pacientului sau al reprezentantului său legal (al rudei apropiate) cu rezultatele examinării şi decizia luată, aceştia pot apela la comisia independentă de expertiză profesională medicală, care se creeazăşi activeazăîn conformitate cu un regulament aprobat de Ministerul Sănătăţii.

 

Articolul 17. Protecţia judiciară a drepturilor pacientului

(1) Orice persoană care consideră că i-au fost lezate drepturile şi interesele legitime prevăzute de prezenta lege este în drept, în vederea protejării lor, să se adreseze în instanţa judecătorească competentă.

(2) Adresarea în instanţele judecătoreşti se face conform prevederilor legislaţiei.

 

Articolul 18. Responsabilitatea pentru încălcarea

                     drepturilor pacientului

(1) Responsabilitatea pentru încălcarea drepturilor sociale ale pacientului la asistenţă medicală o poartă autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi autorităţile sistemului de sănătate de toate nivelurile, iar pentru încălcarea drepturilor individuale, stipulate de prezenta lege - prestatorii de servicii de sănătate.

(2) Persoanele vinovate de încălcarea drepturilor pacientului stipulate de prezenta lege poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

 

Capitolul  5

DISPOZIŢII  FINALE

Articolul 19

(1) Prezenta lege intrăîn vigoare la 6 luni de la data publicării.

(2) Guvernul:

va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;

va aduce propriile acte normative în concordanţă cu prezenta lege.

 

PREŞEDINTELE  

PARLAMENTULUI                                                            Marian LUPU

 

 

Chişinău, 27 octombrie 2005.

Nr.263-XVI.

 

 

IMSP IM şi  C

Departamentul Consultativ Specializat Integrat

Secţia consultativă pentru copii

Lista medicilor 

Birou de informaţie: 

Tel:(22) 52 31 21

 

Nume/Prenume

Funcţia

Cabinet

Sofroni  V .Gh.

medic endocrinolog

215

Bejenaru L.V

medic pediatru

307

Vrabie A.A.

medic alergolog

309

Rudi  R .N.

medic cardiolog

314

Verejan V.

medic oftalmolog

319

Balica A. S

medic oftalmolog

310

Bejenaru V F

medic oftalmolog

319

Batîr V. M

medic neurolog

323

Caraman  N. P.

medic neurolog

208

Cojuhari V.M.

medic gastrolog

210

Sciogoleva L.A.

medic hematolog

312

Cuzneţ L.A.

medic neurolog

305

Ratuşneac T.V.

medic gastrolog

311

Popescu I. F.

medic pediatru

317

Guţu G. F.

medic pulmonolog

212

Ivanova S. P.

medic ginecolog

204

Ursachi L.

medic nefrolog

303

Dolma N.V.

medic dermarolog

324

Schibenco L.L

medic neurolog

313

Scudilenco N.V

medic neurolog

313

Prosii V

medic ORL-surdolog

318

Pruteanu R.Gh.

medic pulmonolog

321

Anton A.

medic chirurg

421

Revenco A.

medic urolog

206

Levodeanschi N

medic reumatolog

214

Gore  L.

medic funcţionalist

327

Dugneanu  N

medic funcţionalist

327

Miriuţa G

medic funcţionalist

326

Casian I

medic radiolog

418

Darie V

USG

207

Feghiu N

USG

209

Atamanciuc I

medic funcţionalist

408

Mamalîga L

psiholog

301

Sadovnicova I

logoped

325

Adam Ianus

medic endoscopist

330

Rotaţie

medic ortoped

417

 

Lista medicilor

Secţiei consultative femei

al IMSP IMşiC

medici obstetricieni-ginecologi

 Birou de informaţie:

Tel:(22) 52 37 41

 

Numele/prenumele

Funcţia

Cabinet

Tîrşu Valentin

medic coordonator

105

Plotnicova Maria

medic obstetrician - ginecolog

106

Cihicina Svetlana

medic obstetrician - ginecolog

225

Racu Fenia

medic obstetrician - ginecolog

227

Jolea Valeria

medic obstetrician - ginecolog

228

Chiaburu Adela

medic obstetrician - ginecolog

101

Postica Maria

medic obstetrician - ginecolog

103

Ştepa-Vasovscaia I.

medic obstetrician - ginecolog

219

Damaşcan Alex.

medic obstetrician - ginecolog

229

Oprea Ludmila

medic obstetrician - ginecolog

218

Moldovanu Alla

medic obstetrician - ginecolog

222

Gaşpar Daniel

medic obstetrician - ginecolog

102

Grosu Aurelia

medic obstetrician - ginecolog

224

Socican Laura

medic obstetrician - ginecolog

107

Axînte Angela

medic internist

227

Stratila Ludmila

medic internist

230

Şaragov Lilia

medic cardiolog

227

 

 

 

 

 

Acte necesare pentru internare : Maternitate

1.                           Trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist;

2.                           Buletin de identitate, copie;

3.                           Carnet perinatal;

4.                           Poliță de asigurare medicală;

5.                           Strictul necesar pentru internare.

 

Acte necesare pentru internare: Pediatrie-Chirurgie

1.                           Trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist;

2.                           Buletin de identitate, certificat de naștere;

3.                           Strictul necesar pentru internare.


Cetăţenii străini și apatrizii - care au solicitat și au obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau au domiciliul în Moldova – prezintă actul de identitate.

 

Important!

Chiar dacă nu aveţi poliţă de asigurare medicală, aveți dreptul la servicii medicale de urgență gratuit și beneficiați de pachetul minimal de servicii medicale.

 

 

Aprobat prin ordinul directorului Nr.01-19/282 din 28.11.14

 

Plan de integritate al Institutului Mamei şi Copilului

(2015)

 

Nr. d/r

Măsura

Acţiuni

Responsabil de realizare

Termen de realizare

Indicator de progres

 Obiectiv I   Familiarizarea cu reglementările

1

Introducerea în tematica de formare profesională internă a subiectelor privind etica şi conduita lucrătorului medical, drepturi şi obligaţii, interdicţii şi incompatibilităţi

1.1           Elaborarea unui plan tematic de instruiri la capitolul: etica şi conduita lucrătorului medical, drepturi şi obligaţii ale lucrătorului medical, interdicţii şi incompatibilităţi în conformitate cu prevederile Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-XII din 28.03.1995, Legii nr. 264-XVI din 27.10.2005

 

1.2  Instruiri la capitolul gestionarea secretului profesional şi asigurarea familiarizării personalului medical cu privire la atribuţiile şi obligaţiunile de funcţie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1.Plan elaborat şi aprobat

 

2.      Numărul de instruiri organizate, nr. persoanelor instruite, tematica

 

 

2

Sporirea vigilenţei şi sensibilizării legate de integritate

2.1 Familiarizarea persoanelor cu funcţii de conducere şi de control din cadrul instituţiilor medicale cu prevederile Legii nr. 16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, a HG nr. 134 din 2013 privind regimul cadourilor, a Legii nr. 1264 –XV din 19.07.2002 privind declararea veniturilor şi proprietăţilor, a prevederilor din Codul muncii şi din Legea ocrotirii sănătăţii privind cumulul de funcţii

 

 

 

2.2 Organizarea şi desfăşurarea cursurilor de instruire anticorupţie în vederea sporirii integrităţii instituţionale şi personale ale lucrătorilor medicali, cu subiectul avertizarea de integritate în conformitate cu prevederile HG nr. 707 din 09.09.2013, influenţe necorespunzătoare conform prevederilor HG nr. 767 din 19.09.2014, testarea integrităţii profesionale conform Legii nr. 325 din 23.12.2013, în domeniul plăţilor neformale  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Numărul de instruiri anticorupţie organizate, tematica, numărul persoanelor instruite

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Numărul de instruiri organizate şi desfăşurate, tematica, numărul persoanelor instruite

 

3. Registru de evidenţă a avertizărilor elaborat şi aprobat

 

4. Registru privind influenţele necorespunzătoare elaborat şi aprobat  

Obiectiv II Eficientizarea sistemului organizatorico-juridic al instituţiei şi de control intern

3.

Stabilirea unui mecanism unic de examinare a petiţiilor în interiorul instituţiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 190-XIII din 19.07.1994, HG nr. 208 din 31.03.1995  şi a HG nr. 1141 din 04.10.2006

3.1              Emiterea unor acte interne privind instituirea mecanismului de examinare a petiţiilor depuse de către petiţionar, a petiţiilor parvenite de la alte autorităţi/instituţii publice, cu indicarea expresă a atribuţiilor şi responsabilităţilor angajaţilor implicaţi în procesul de examinare în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 190/1994, şi a HG nr. 208/2007, cu obligativitatea adresării răspunsului către petiţionar conform legii

 

3.2              Modificarea ordinului nr. 01-19/120 din 17.06.2009 „privind modul de gestionare a Registrului de reclamaţii”, în conformitate cu HG nr. 1141 din 04.10.2006, cu indicarea mecanismului de examinare a plîngerilor din registru, instituirea controlului din partea şefilor de secţii asupra corectitudinii de ţinere a registrului şi de sesizare a conducerii instituţiei, precum şi instituirea sancţiunilor disciplinare pentru neraportarea şi nesoluţionarea plîngerilor din registrul de reclamaţii  

 

3.3           Informarea personalului medical cu privire la ţinerea, păstrarea şi gestionarea a registrului de reclamaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Act emis şi aprobat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Ordinul modificat şi aprobat, cu instituirea răspunderii şi controlului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Şedinţa în cadrul căreia personalul medical a fost informat despre modalitatea de gestionare şi de evidenţă a Registrului de reclamaţii

4.

Elaborarea unui mecanism eficient pentru serviciilor prestate contra plată de către Institutul Mamei şi Copilului, inclusiv a serviciilor prestate la adresările de sine-stătătoare, în conformitate cu ordinul MS nr. 148 din 2007

4.1           Emiterea unui ordin intern şi a regulamentului privind consultaţiile acordate pacienţilor de ambulatoriu, cu instituirea condiţiilor, locului şi orelor de primire şi a modalităţii de programare, în conformitate cu ordinului MS nr. 148/2007, şi interdicţia oferirii consultaţiilor în cadrul secţiilor spitaliceşti

 

4.2           Modificarea Regulamentelor  departamentelor în vederea organizării corecte a consultaţiilor contra plată de ambulatoriu, şi a examinărilor paraclinice, prin instituirea controlului periodic asupra acestora

 

4.3           Completarea ordinului nr. 01-19/171 din 23.09.2014, prin introducerea expresă a interdicţiilor şi pentru „colaboratorii catedrelor USMF” şi instituirea de sancţiuni pentru încălcări

 

4.4 Sporirea controlului intern din partea administraţiei asupra achitărilor în casa instituţiei, pentru pacienţii spitalizaţi neasiguraţi şi pentru pacienţii de ambulatoriu adresaţi de sine-stătător

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Ordin şi regulament elaborat şi aprobat, cu indicarea locului oferirii consultaţiilor, graficului şi condiţiilor de adresare şi consultare

 

 

2. Regulamente modificate/completate şi aprobate, interdicţie instituită

 

 

3.   Ordin completat şi aprobat

 

 

 

 

4.      Raport anual privind controalele efectuate (cazuri stabilite, sancţiuni dispuse)

 

5.  

Revizuirea regulamentelor, fişelor de post şi contractelor de muncă

5.1           Completarea contractelor de muncă ale persoanelor cu funcţii de conducere (director şi vice-director) din cadrul instituţiei medicale cu indicarea responsabilităţii declarării intereselor personale, declarării cadourilor şi declarării veniturilor şi proprietăţilor şi a influenţelor necorespunzătoare în conformitate cu prevederile Legii nr. 16/2008, HG nr. 134/2013, Legii nr. 1264/2002

 

5.2 Coroborarea fişelor de post ale directorului cu cea a vice-directorilor la capitolul „substituire”, şi includerea în fişele de post ale vice-directorilor a atribuţiei de „participă la examinarea petiţiilor, reclamaţiilor”

 

5.3              Modificarea prevederilor secţiunii a II din Regulamentul Institutului Mamei şi Copilului, prin stabilirea unei clarităţi dintre pct. 23 şi pct. 30 privind „Consiliul administrativ”, organizarea şi funcţionarea acestuia

 

5.4              Revizuirea fişelor de post ale personalului medical (şefi de secţii) ce participă la examinarea petiţiilor, cu indicarea expresă a atribuţiilor ce derivă din ordinul privind Registrul reclamaţiilor

 

5.5 Completarea fişei de post a şefei serviciului cu publicul, protocol şi relaţii internaţionale, cu introducerea menţiunilor exprese referitor la examinarea petiţiilor, în conformitate cu Regulamentul serviciului

 

5.6           Informarea personalului medical cu privire la deţinerea fişelor de post, a atribuţiilor şi responsabilităţilor vizate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Contracte completate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Fişe de post modificate sau completate şi aprobate

 

 

 

 

3. Regulament (secţiune) revizuit

 

 

 

 

 

4. Fişe de post revizuite

 

 

 

 

 

 

5. Fişe de post completate

 

 

 

6. Procesul-verbal privind informarea angajaţilor referitor atribuţiile, sarcinile şi împuternicirile prevăzute din fişele de post

6.

Instituirea declaraţiilor privind interdicţii şi incompatibilităţi în scopul asigurării controlului integrităţii instituţionale şi profesionale a lucrătorului medical

6.1           Elaborarea de declaraţii (anexe la contractele de muncă) privind informarea angajatorului despre exercitarea muncii prin cumul, pentru angajaţii care cumulează funcţii la instituţiile medicale publice şi private, cu interdicţia expresă a migrării pacienţilor

 

6.2           Elaborarea declaraţiei (anexă la contractul de muncă) privind interdicţia distribuirii, comercializării, promovării produselor farmaceutice/parafarmaceutice în interiorul instituţiei şi a promovării imaginii unei companii farmaceutice sau întreprinderi private

 

6.3           Elaborarea unui ordin intern privind interdicţia distribuirii, comercializării, promovării produselor farmaceutice/parafarmaceutice în interiorul instituţiei şi a promovării imaginii unei companii farmaceutice sau întreprinderi private, cu instituirea de sancţiuni pentru nerespectare

 

6.4   Completarea contractelor de muncă ale conducătorilor instituţiilor publice cu privire la interdicţia cumulului de funcţii pe extern (public-privat), în conformitate cu prevederile art. (4) alin. 2² Legea ocrotirii sănătăţii şi cu prevederile Codului muncii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Declaraţii elaborate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Ordin emis

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Contracte de muncă completate

7.

Asigurarea integrităţii bunurilor instituţiei

7.1           Emiterea unor acte interne privind modul de gestionare şi utilizare a bunurilor de la locul de muncă, cu instituirea de sancţiuni disciplinare pentru utilizare contrară

7.2   Intensificarea controlului din partea conducerii prin efectuarea de controale inopinate, cu întocmirea actelor de constatare/rapoartelor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Ordin emis

 

 

2. Raport anual privind controalele întreprinse (cazuri stabilite, sancţiuni dispuse)

8.

Consolidarea relaţiei instituţiei cu pacienţii

8.1           Afişarea în locuri publice, cu caractere vizibile a informaţiei serviciilor gratuite şi expres a celor neacoperite de poliţa de asigurare, precum şi a situaţiilor în care pacientul trebuie să achite, inclusiv pe pagina web a instituţiei

 

8.2   Desfăşurarea unor campanii de informare a cetăţenilor despre comportamentul de recunoaştere şi respingere a corupţiei în sectorul sănătăţii, inclusiv a plăţilor neformale, prin promovarea liniei naţionale anticorupţie şi a liniei de informare a Ministerului Sănătăţii

 

 

 

 

 

 

 

1. Activităţi anticorupţie desfăşurate

 

 

 

 Institutul Mamei şi Copilului (IMşiC) a fost organizat în baza Centrului Republican de Ocrotire a Sănătăţii Mamei şi Copilului, construit pe mijloacele acumulate la subotnicul din anul 1981. Director întemeietor al Institutului a fost dl Eugen Gladun (1936-2014), ex-ministrul sănătăţii, membru-corespondent a AŞM, profesor universitar. Opt ani, pe timpul cînd s-au construit majoritatea blocurilor instituţiei, a activat în funcţie de medic-şef al Centrului de Ocrotire a Sănătăţii Mamei şi Copilului dl Gheorghe Russu, ulterior director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

 

    În prezent, IMSP IMşiC este instituţia de frunte a Republicii Moldova în domeniul obstetricii, ginecologiei, neonatologiei şi pediatriei (somatice şi chirurgicale). Fiind de importanţă primordială, Institutul realizează proiectele statale de bază şi implementează tehnologiile moderne în medicină, în aşa mod realizînd scopul nobil de ocrotire a sănătăţii mamei şi copilului, deasemenea este centrul ce acumulează şi implementează realizările ştiinţifice ale savanţilor autohtoni şi străini cît şi iniţiază, îndrumă şi coordonează activitatea zilnică a centrelor regionale. IMşiC reprezintă un ansamblu modern ştiinţific şi curativ alcătuit din centre de profil obstetrical-ginecologic, chirurgie pediatrică „Natalia Gheorghiu”, pediatrie şi care cuprinde peste 60 de secţii diagnostico-clinice, 2 policlinici consultative pentru femei şi copii, secţia ştiinţifică, laboratoare pentru diagnosticare, baza experimentală, centrul didactic, bibliotecă şi alte servicii auxiliare. Aici îşi desfăşoară activitatea renumiţi savanţi, deţinători ai celor mai înalte grade ştiinţifice: academicienii Eva Gudumac, Gheorghe Paladi, profesionişti cunoscuţi în întreaga republică şi peste hotarele ei; membrii unor comisii specializate ale Ministerului Sănătăţii.

    Un punct forte pentru Institut îl constituie colaborarea personalului medical al clinicii cu departamentele şi catedrele USMF „Nicolae Testemiţanu”, inclusiv cele de reciclare a medicilor de la asistenţa medicală de urgenţă, medicilor de familie, pediatrilor, chirurgilor-pediatri, anesteziologilor-reanimatologi, obstetricienilor-ginecologi, rezidenţilor etc. Prestigiul Institutului se explică şi prin faptul că este baza didactică nu numai pentru catedrele USMF „Nicolae Testemiţanu”, dar şi a Colegiului Naţional de Medicină şi Farmacie.

 

    În incinta IMşiC au fost efectuate lucrări şi pusă temelia tehnico-informaţională pentru interacţiunea cu CNAM şi bază de date medicale. Calculatoarele au fost conectate la reţeaua INTERNET şi s-a instalat Programul Informaţional Automatizat de Evidenţă a Poliţelor de asigurare medicală. În prezent au fost finalizate lucrările de instalare a reţelei locale pentru transmitere, colectare şi prelucrare a informaţiei între secţiile şi subdiviziunile Institutului conform Conceptului de Implementare a Sistemului Informaţional Medical Integrat al Republicii Moldova. Se întreprind  măsuri de implemintare a sistemului de telemedicină. În anul 2011 a fost implementat cu success proiectul de rambursare a spitalelor în funcţie de complexitatea cazurilor (DRG, CASE-MIX) şi alte proiecte.

 

 

Pagina 1 din 2

Please publish modules in offcanvas position.